Transport Reșița Frankfurt am Main

Info RSCtrans: +40724724727 intre orele 8:00 si 23:00

RSCtrans efectueaza transport de persoane in peste 400 de destinatii cu autocar si microbuz  8+1 locuri. Transportul se efectueaza in cele mai bune conditii, cu masini dotate cu sisteme de confort si siguranta de ultima generatie. Deasemenea transportul de persoane are tot timpul 2 soferi profesionisti si amabili in orice moment. In pretul calatoriei este inclus: o geanta de mana si un bagaj de 40 kg precum si o masa calda gratuita in Ungaria din partea firmei.

Grupurile de persoane care calatoresc pe traseul Reșița – Frankfurt am Main beneficiaza de reduceri importante, copiii intre  2 si 10 ani au 20 % reducere din pretul biletului intreg, iar la 8 calatorii efectuate  cu noi, cea dea 9 este gratuita.

Transport persoane Reșița – Frankfurt am Main cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Transport persoane Frankfurt am Main – Reșița cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Reșița – Frankfurt am Main cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Frankfurt am Main – Reșița cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Informatii si rezervari:
Oras: Reșița
mobil/fix:  +40724724727
email: office@rsctrans.ro

 Imperiul Roman, înainte de 475  Francia, ca. 475–843  Francia de Est, 843–962 Sfântul Imperiu Roman, 962–1372 Oraș liber Frankfurt, 1372–1806 Marele Ducat al Frankfurt, 1806–1813 Oraș liber Frankfurt, 1813–1866 Regatul Prusiei, 1866–1871 Imperiul German, 1871–1818 Republica Weimar, 1918–1933 Reich german, 1933–1945 Zona de ocupație americană, 1945–1949 Germania de Vest, 1949–1990  Germania, 1990–prezent

În zona Römer au fost înființate așezări romane , probabil în secolul I. Nida a fost, de asemenea, capitala civitas romană.

Alemanni și franci locuiau acolo, iar până în 794, Carol cel Mare a prezidat o adunare imperială și un sinod bisericesc, la care Franconofurd a fost menționat pentru prima dată. A fost una dintre cele două capitale ale nepotului lui Carol cel Mare Ludovic Germanul, împreună cu Regensburg. Ludovic a fondat biserica colegială, rededicată în 1239 apostolului Bartolomeu și acum Catedrala din Frankfurt.[1]

Frankfurt a fost unul dintre cele mai importante orașe din Sfântul Imperiu Roman. Din 855, regii germani au fost aleși și încoronați la Aachen. Din 1562, regii și împărații au fost încoronați și aleși la Frankfurt, inițiați pentru Maximilian al II-lea. Această tradiție s-a încheiat în 1792, când a fost ales Franz al II-lea. Încoronarea sa a fost ținută în mod deliberat de Ziua Bastiliei, 14 iulie, aniversarea năvălirii Bastiliei. Alegerile și încoronările au avut loc în Catedrala Sf. Bartholomäus, cunoscută sub numele de Kaiserdom, sau în predecesorii săi.

Frankfurter Messe a fost menționat pentru prima dată în 1150. În 1240, împăratul Friedrich al II-lea a acordat un privilegiu imperial vizitatorilor săi, ceea ce înseamnă că vor fi protejați de imperiu. Târgul a devenit deosebit de important atunci când târgurile similare din Beaucaire francez și-au pierdut atracția în jurul anului 1380. Târgurile de carte au început în 1478.

În 1372, Frankfurt a devenit Reichsstadt, adică subordonată direct Sfântului Împărat Roman și nu un conducător regional sau un nobil local.

În 1585, comercianții din Frankfurt au stabilit un sistem de cursuri de schimb pentru diferitele valute care circulau pentru a preveni înșelăciunea și extorcarea. Aici se aflau rădăcinile timpurii pentru Bursa de Valori din Frankfurt.

Frankfurt a reușit să rămână neutru în timpul Războiului de 30 de ani, dar a suferit de ciuma bubonică pe care refugiații au adus-o în oraș. După război, Frankfurt și-a recăpătat bogăția. La sfârșitul anilor 1770, directorul teatrului Abel Seyler avea sediul la Frankfurt și a stabilit viața teatrală a orașului.[2]

În urma Revoluției Franceze, Frankfurt a fost ocupat sau bombardat de mai multe ori de trupele franceze. A rămas un oraș liber până la prăbușirea Sfântului Imperiu Roman în 1805/6. În 1806, a devenit parte a principatului Aschaffenburg sub Fürstprimas, Karl Theodor Anton Maria von Dalberg. Aceasta a însemnat că Frankfurt a fost încorporat în Confederația Rinului. În 1810, Dalberg a adoptat titlul de Mare Duce de Frankfurt. Napoleon intenționa să-l facă pe fiul său adoptiv Eugène de Beauharnais, deja prinț de Venise, Mare Duce de Frankfurt după moartea lui Dalberg. Marele Ducat a rămas un scurt episod care a durat între 1810 și 1813, când valul militar s-a întors în favoarea aliaților conduși de anglo-prusaci care au răsturnat ordinea napoleonică. Dalberg a abdicat în favoarea lui Eugène de Beauharnais, care, desigur, a fost doar o acțiune simbolică, deoarece acesta din urmă nu a domnit niciodată după ruinarea armatelor franceze și preluarea Frankfurtului de către aliați.

După înfrângerea finală și abdicarea lui Napoleon, Congresul de la Viena a dizolvat marele-ducat și Frankfurt a devenit un oraș-stat pe deplin suveran, cu o formă republicană de guvernare. Frankfurt a intrat în nou-înființata Confederație Germană ca un oraș liber, devenind sediul Bundestag-ului său, parlamentul confederal în care împăratul Habsburgic al Austriei, nominal președinte, era reprezentat de un „trimis prezidențial” austriac.

După nefasta revoluție din 1848, Frankfurt a fost sediul primului parlament german ales democratic, Parlamentul de la Frankfurt, care s-a întrunit în Frankfurter Paulskirche și a fost deschis la 18 mai 1848. Instituția a eșuat în 1849 când regele prusac, Frederick William IV, a declarat că nu va accepta „o coroană din jgheab”. În anul existenței sale, adunarea a elaborat o constituție comună pentru o Germanie unificată, cu regele prusac ca monarh.