Loading...

Transport Prahova Rotterdam


Prahova Rotterdam
Sumar ruta
Plecare: Prahova (Romania)
Sosire: Rotterdam (Holland)

Info RSCtrans: +40724724727 intre orele 8:00 si 23:00

RSCtrans efectueaza transport de persoane in peste 400 de destinatii cu autocar si microbuz  8+1 locuri. Transportul se efectueaza in cele mai bune conditii, cu masini dotate cu sisteme de confort si siguranta de ultima generatie. Deasemenea transportul de persoane are tot timpul 2 soferi profesionisti si amabili in orice moment. In pretul calatoriei este inclus: o geanta de mana si un bagaj de 40 kg precum si o masa calda gratuita in Ungaria din partea firmei.

Grupurile de persoane care calatoresc pe traseul Prahova – Rotterdam beneficiaza de reduceri importante, copiii intre  2 si 10 ani au 20 % reducere din pretul biletului intreg, iar la 8 calatorii efectuate  cu noi, cea dea 9 este gratuita.

Transport persoane Prahova – Rotterdam cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Transport persoane Rotterdam – Prahova cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Prahova – Rotterdam cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Rotterdam – Prahova cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Informatii si rezervari:
Oras: Prahova
mobil/fix:  +40724724727
email: office@rsctrans.ro

Destinatii populare din Olanda :

amsterdam

Amsterdam

Netherlands capital, with canals, cycle paths & museums with works by Van Gogh, Rembrandt & Vermeer.

volendam

Volendam

Dutch town on the Markermeer Lake, known for its fishing harbor, colorful houses & Volendam Museum.

haarlem

Haarlem

Medieval city of Dutch Golden Age painter Frans Hals, art museums & a pipe organ played by Mozart.

marken

Marken

Lighthouses and fishing

Informatii utile despre Rotterdam

Așezarea de la capătul inferior al pârâului Rotte datează din cel puțin 950 d.Hr.[1] În jurul anului 1150, inundațiile mari din zonă au pus capăt dezvoltării, ducând la construirea de diguri și baraje de protecție, inclusiv Schielands Hoge Zeedijk de-a lungul malurilor nordice ale râului Nieuwe Maas de astăzi. Un baraj pe Rotte a fost construit în anii 1260 și a fost situat la Hoogstraat de astăzi.

La 7 iulie 1340, contele Willem al IV-lea al Olandei a acordat drepturi de oraș Rotterdam, a cărui populație atunci era de doar câteva mii.[2] În jurul anului 1350, a fost finalizat un canal de transport maritim, care a oferit Rotterdam acces la orașele mai mari din nord, permițându-i să devină un centru local de transbordare între Țările de Jos, Anglia și Germania și să se urbanizeze.[3]

Portul Rotterdam a crescut încet, dar constant, într-un port de importanță, devenind sediul uneia dintre cele șase „camere” ale Vereenigde Oostindische Compagnie, Compania Olandeză a Indiilor de Est și una dintre cele cinci „camere”. ” al West-Indische Compagnie , Compania Olandeză a Indiilor de Vest.

Cea mai mare creștere, atât în ​​ceea ce privește activitatea portuară, cât și populația, a urmat finalizarea Nieuwe Waterweg în 1872. Orașul și portul au început să se extindă pe malul de sud al râului. Witte Huis sau zgârie-nori de la Casa Albă,[4] inspirat de clădirile de birouri americane și construit în 1898 în stilul francez Art Nouveau, este o dovadă a creșterii rapide și a succesului Rotterdam. Când a fost finalizată, a fost cea mai înaltă clădire de birouri din Europa, cu o înălțime de 45 m .

În timpul Primului Război Mondial, orașul a fost cel mai mare centru de spionaj din lume datorită neutralității olandeze și a locației sale strategice între Marea Britanie, Germania și Belgia ocupată de germani. Mulți spioni care au fost arestați și executați în Marea Britanie au fost conduși de agenți secreti germani care operau din Rotterdam. MI6 avea principalul său birou european pe de Boompjes. De acolo britanicii au coordonat spionajul în Germania și au ocupat Belgia. În timpul Primului Război Mondial, în oraș trăiau în medie 25.000 de refugiați belgieni, precum și sute de dezertori germani și prizonierii de război aliați scăpați.[5]

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, armata germană a invadat Țările de Jos pe 10 mai 1940.[6] Adolf Hitler sperase să cucerească țara într-o singură zi, dar forțele sale au întâmpinat o rezistență neașteptat de acerbă. Armata olandeză a fost forțată să capituleze pe 15 mai 1940, în urma bombardării Rotterdamului din 14 mai și a amenințării cu bombardarea altor orașe olandeze.[7][8][9][10] Inima Rotterdamului a fost aproape complet distrusă de Luftwaffe. Aproximativ 80.000 de civili au fost lăsați fără adăpost și 900 au fost uciși; un număr relativ scăzut, deoarece mulți fugiseră din oraș din cauza războiului și bombardamentelor care au avut loc în Rotterdam de la începutul invaziei cu trei zile mai devreme. Primăria a supraviețuit bombardamentului. Ulterior, Ossip Zadkine a încercat să surprindă evenimentul cu statuia sa De Verwoeste Stad. Statuia se află lângă Leuvehaven, nu departe de Erasmusbrug, în centrul orașului, pe malul de nord al râului Nieuwe Maas. În 1941, 11.000 de evrei mai trăiau în Rotterdam. Înainte de război erau 13.000. Între 30 iulie 1942 și 22 aprilie 1943, 6.790 de persoane au fost deportate în 8 transporturi prin Loods 24. Marea majoritate a evreilor care au fost deportați prin Loods 24 au fost uciși în Sobibór și Auschwitz-Birkenau. Cercetările din 2000 au arătat că 144 de persoane au supraviețuit deportărilor. În 2013 a fost dezvelit Monumentul Copiilor Evrei.

În ianuarie 1948, regina Wilhelmina a prezentat guvernului orașului motto-ul „Sterker door strijd” ca parte a stemei Rotterdam:

… ca o amintire și pentru posterității curajul și puterea cu care oamenii din Rotterdam au suportat toate încercările războiului și rolul important pe care l-au avut în eliberarea patriei… — Wilhelmina din Țările de Jos

Rotterdam a fost treptat reconstruit din anii 1950 până în anii 1970. Deoarece centrul orașului a fost în mare măsură distrus, s-a putut construi o nouă infrastructură spațială, făcându-l un oraș deschis și modern. În 1953 a fost deschis Lijnbaan, prima stradă comercială fără mașini din Europa. Designul progresiv a atras multă atenție internațională. Noua Gară Centrală a fost finalizată în 1957, cu Groothandelsgebouw din 1953 alături. Euromast a fost ridicat în 1960 cu ocazia Floriadei. Începând cu anii 1980, consiliile orășenești au început să dezvolte o politică arhitecturală activă. Porturile se deplasau spre vest, iar vechiul mediu trebuia remodelat. Stiluri îndrăznețe și noi de apartamente, clădiri de birouri și facilități de recreere au dus la un centru al orașului mai „locuit” cu un nou orizont. În anii 1990, Kop van Zuid a fost construit pe malul de sud al râului ca un nou centru de afaceri. Rotterdam a fost votat Orașul European al Anului 2015 de către Academia de Urbanism.[11] Un profil al lui Rem Koolhaas din The Guardian începe „Dacă ai pune ultimii 50 de ani de arhitectură într-un blender și ai scuipa în bucăți de mărimea unei clădiri de-a lungul orizontului, probabil vei ajunge cu ceva care seamănă puțin cu Rotterdam. „[12]