Loading...

Transport Stuttgart Piatra Neamț


Stuttgart Piatra Neamț
Sumar ruta
Plecare: Stuttgart (Germany)
Sosire: Piatra Neamț (Romania)

Info RSCtrans: +40724724727 intre orele 8:00 si 23:00

RSCtrans efectueaza transport de persoane in peste 400 de destinatii cu autocar si microbuz  8+1 locuri. Transportul se efectueaza in cele mai bune conditii, cu masini dotate cu sisteme de confort si siguranta de ultima generatie. Deasemenea transportul de persoane are tot timpul 2 soferi profesionisti si amabili in orice moment. In pretul calatoriei este inclus: o geanta de mana si un bagaj de 40 kg precum si o masa calda gratuita in Ungaria din partea firmei.

Grupurile de persoane care calatoresc pe traseul Stuttgart – Piatra Neamț beneficiaza de reduceri importante, copiii intre  2 si 10 ani au 20 % reducere din pretul biletului intreg, iar la 8 calatorii efectuate  cu noi, cea dea 9 este gratuita.

Transport persoane Stuttgart – Piatra Neamț cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Transport persoane Piatra Neamț – Stuttgart cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Stuttgart – Piatra Neamț cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Piatra Neamț – Stuttgart cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Informatii si rezervari:
Oras: Stuttgart
mobil/fix:  +40724724727
email: office@rsctrans.ro

Destinatii populare din Romania :

Brasov-543x360

Brasov

Historic Saxon city known for the baroque architecture of Council Square & the Gothic Black Church.

Sibiu-543x360

Sibiu

Romanian city in Transylvania, known for its Council Tower, Brukenthal Palace & Passage of Steps.

Cluj-Napoca (1)

Cluj-Napoca

Unofficial capital of Transylvania with Hungarian & Saxon-era landmarks like St. Michael’s Church.

Timisoara-543x360

Timisoara

Romanian city, with Memorial Museum of the 1989 Revolution & Metropolitan Cathedral.

Informatii utile despre Piatra Neamț

Cele mai vechi urme de locuire umană — ce datează din Preistorie — se regăsesc pe teritoriul actual al orașului în așezarea de la Poiana Cireșului , datată din mezolitic .[1]

Antichitatea este reprezentată inițial prin fragmente de ceramică, obiecte de piatră și silexuri aparținând civilizației Cucuteni și epocii bronzului , descoperite în Ciritei, Lutărie, Văleni – zona Bolovoaia. La Bâtca Doamnei, Cozla și Dărmănești s-au evidențiat elemente aparținând civilizației geto-dacice , căreia îi aparține un segment semnificativ al istoriei locale. Așezările fortificate de la Bâtca Doamnei și Cozla sunt marca existenței unui centru politic, economic și spiritual, cetatea Petrodava fiind menționată în Geographica lui Ptolemeu. După cucerirea romană, rolul de punct fortificat a dispărut, dar continuarea locuirii pe teritoriul orașului s-a menținut.[1]

Evul Mediu începe cu un nivel de locuire al așezării de la Lutărie – datat din secolele V-VI – când influența popoarelor migratoare dar și cea a civilizației romane sau romano-bizantine a dus la apariția culturii Costișa-Botoșana . Pentru perioada secolelor VIII-IX, semnificativă este așezarea limitrofă de la Brășăuți-Dumbrava Roșie,[2] care aparțin culturii Dridu.

Informațiile privitoare la primele două secole ale mileniului II sunt insuficiente. În schimb se cunosc elemente legate de populația din secolului XIII, dar mai ales despre așezările medievale de la Piatra-Neamț – Bâtca Doamnei și Pietricica. Astfel, primele mențiuni scrise despre Piatra Neamț[a] se întâlnesc în Cronica rusească sub numele de Kamena – în Lista orașelor valahe de la Dunare[2] și în documentele asociate cu expediția regelui maghiar Sigismund de Luxemburg în Moldova în anul 1395, când apare prima mențiune maghiară a localității: Karácsonkő: „in terra nostra Molduana ante villam Karácsonkő.”[4]. În actul din 31 iulie 1431 prin care Alexandru cel Bun a dat Mănăstirii Bistrița două prisăci, este menționată și o “casă a lui Crăciun de la Piatra”.[1] Dreptul de târg este atestat din evul mediu, însă statutul de târg domnesc îl primește doar în anul 1453. Conform datelor strânse în Codex Bandinus , Piatra a fost locuită în majoritate de maghiari și de sași.[5] Cu timpul Târgul Piatra capătă o mai mare importanță, aceasta și datorită constituirii aici a unei Curți Domnești , de către Ștefan cel Mare.[1] Aceasta a exercitat o puternică influență atât în plan economic, politic, cât și administrativ, chiar dacă ea nu a fost decât o casă voievodală. În urma săpăturilor efectuate în anii 1950, atât aici, cât și la Bâtca Doamnei, au fost descoperite vestigii medievale. Marco Bandini a menționat că în anul 1646 încă mai erau vizibile ruinele vechii biserici catolice medievale.[7]

În perioada Renașterii și Revoluției industriale evoluția continuă. Spre începutul secolului XVII orașul devenise un centru de producție, iar în 1797 Piatra încetează de a mai fi târg voievodal. Pe fondul diversificării producției meșteșugărești și comerciale, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea, orașul devine cel mai important centru urban și comercial al ținutului Neamț.[1] Treptat construcțiile încep să acopere și terasele mai joase ale Bistriței și Cuejdiului, iar la mijlocul secolului al XIX-lea sunt incluse în perimetrul orașului și satele Mărăței și Dărmănești.[2]

În Epoca Modernă revoluția tehnică, reformele de după 1859, cucerirea independenței de stat în 1877 și măsurile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial și în această parte a țării. La 8 noiembrie 1841 prima „moară” de hârtie din Moldova este deschisă de Gheorghe Asachi, iar din 1852 aici a funcționat fabrica de postav și sumane Grulich. Apar apoi fabrici de cherestea, săpun, chibrituri, bere și mori.[1] În 1864 la numele de Piatra se adaugă cuvântul Neamț, măsura necesară pentru a deosebi orașul de Piatra din județul Olt.[6] 15 februarie 1885 este asociat cu construirea căii ferate Piatra-Neamț – Bacău. Se deschide și filiala locală a Băncii Naționale, în 1832 apare prima școală publică, iar în 1871 este construit primul teatru.[1] Râul Bistrița a jucat rolul[8] de veritabilă arteră de comunicație de care depindea viața economică a orașului. Pe Bistrița veneau plutele care asigurau materia primă necesară fabricilor de cherestea și de hârtie și tot ea constituia o cale de legătură cu Bacău și porturile dunărene. În zona orașului, râul avea o lățime medie de 50 m și un debit de 50mc/s, care însă avea variații impresionante ce oscilau între 3 și 1080 mc/s, astfel că uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverană.

Localitatea era frecvent afectată de calamități — inundații și, mai ales, incendii, .[9] În anul 1897 o porțiune din dealul Cozla alunecă. În 1901 se începe consolidarea și amenajarea terenului alunecat, se plantează arbori și se construiesc alei, luînd astfel naștere “Parcul Cozla”, iar în august 1904 se deschide Parcul zoologic.[6]

Reorganizarea armatei din 1 ianuarie 1877, face ca județele Neamț și Suceava să devină baze de recrutare pentru al XV-lea regiment de Dorobanți, compus din 2 batalioane și cu reședința la Piatra . Regimentul a participat în Războiului de independență de la 1877-1878 la luptele de la Plevna, Grivița II , Rahova, Vidin și Smârdan. La 15 martie 1878 regimentul este retras în țară. Acesta este în august 1891 desființat, fiind înlocuit de Regimentul 15 infanterie “Războieni”, care participă în 1913 la campania din Bulgaria, fiind printre unitățile care au ajuns până aproape de Sofia.[1]

În ultima parte a secolului XIX se adoptă măsuri semnificative de sistematizare , controlul riguros al construcțiilor, norme de construcție și planuri urbanistice, extindere și modernizare, construcție de monumente.[9]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința plășii Piatra-Muntele și a județului Neamț și avea 17.391 de locuitori, aproximativ jumătate fiind de confesiune iudaică, iar cartierele lui erau: Mahalaua Poștei, Dărmănești, Bordeiele, Mărăței, Bistrița, Precista, Borzogheanu, Preideanu și Valea Viei. În oraș se aflau trei școli primare de băieți cu 619 elevi, trei școli de fete cu 409 eleve, un gimnaziu real cu 120 de elevi, trei pensioane private cu 90 de eleve și o școală de muzică bisericească; un spital cu 45 de paturi și două farmacii; și șapte biserici.[10]

La începutul Secolului XX, intrarea României în Primul Război Mondial a făcut ca situația locală să aibă mult de suferit. În campaniile acestuia, unitatea din Piatra – Neamț a pierdut peste 2.000 de ostași.[1]