Transport Sibiu Sibiu Roeselare

Info RSCtrans: +40724724727 intre orele 8:00 si 23:00

RSCtrans efectueaza transport de persoane in peste 400 de destinatii cu autocar si microbuz  8+1 locuri. Transportul se efectueaza in cele mai bune conditii, cu masini dotate cu sisteme de confort si siguranta de ultima generatie. Deasemenea transportul de persoane are tot timpul 2 soferi profesionisti si amabili in orice moment. In pretul calatoriei este inclus: o geanta de mana si un bagaj de 40 kg precum si o masa calda gratuita in Ungaria din partea firmei.

Grupurile de persoane care calatoresc pe traseul Sibiu – Roeselare beneficiaza de reduceri importante, copiii intre  2 si 10 ani au 20 % reducere din pretul biletului intreg, iar la 8 calatorii efectuate  cu noi, cea dea 9 este gratuita.

Transport persoane Sibiu – Roeselare cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Transport persoane Roeselare – Sibiu cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Sibiu – Roeselare cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Roeselare – Sibiu cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Informatii si rezervari:
Oras: Sibiu
mobil/fix:  +40724724727
email: office@rsctrans.ro

Au fost găsite urme de locuințe timpurii în zonă, inclusiv unelte preistorice de silex, fântâni galo-romane și o mică clădire francă din secolul al IX-lea. Prima mențiune a lui Roslar datează dintr-un document datat 821 sau 822, prin care fostul domeniu al Menapii, numit și vila Rollare în documentele ulterioare, a fost dat mănăstirii Elnon. Potrivit legendei, Brațul de fier Baldwin, contele Flandrei, a răpit-o pe Judith, fiica lui Carol cel îndrăzneț în 862, în Senlis și a adus-o la o fortăreață care era locul unde se află actualul castel Rumbeke. Zona Roeselare a devenit în curând parte a județului Flandra. Drepturile de a construi fortificații și de a deține o piață publică datează din 957, în timpul domniei lui Baldwin III.

Orașul a primit carta libertăților la mijlocul secolului al XIII-lea, perioadă în care și-a construit și prima primărie și clopotnița. Fabricarea pânzei era atunci principalul motor al economiei locale. Cele câteva ziduri de apărare pe care le avea orașul nu se potriveau cu forțele lui Maximilian al Austriei, care a distrus cu totul orașul la sfârșitul secolului al XV-lea. Sala pieței și biserica Sfântul Mihail au fost reconstruite în anul 1500.

Centrul Roeselare a aparținut de-a lungul istoriei Fiefdomului Wijnendale și, prin urmare, a căzut sub responsabilitatea Casei Cleves în secolele XV și XVI. și sub Ducii Palatinatului-Neuburg în secolele XVII și XVIII.

Secolul al XVI-lea s-a dovedit a fi dezastruos pentru oraș, deoarece conducătorii spanioli au reprimat fără milă orice dorință de autonomie în țările joase, atât politice, cât și religioase. Iconoclaștii au asaltat orașul în 1566 și au distrus cea mai mare parte a artei sacre. Războiul de optzeci de ani care a urmat a pus capăt aprovizionării cu lână din Anglia, care a dus la rândul său la dispariția industriei de pânze din Roeselare. Începând cu domnia arhiducelui Albert și Isabella, începutul secolului al XVII-lea a fost mult mai amabil cu Roeselare. Au fost construite biserici noi și case religioase, iar cele vechi au fost reparate. Au apărut și noi școli în oraș, iar industria pânzelor a găsit o viață nouă. A doua jumătate a secolului a fost însă marcată de războaiele lui Ludovic al XIV-lea și ale mareșalului Turenne împotriva spaniolilor, cu jefuiri și mizeri suplimentare. Tratatul de la Nijmegen din 1678 a făcut din Roeselare un oraș de frontieră, situație care a încurajat contrabanda mai degrabă decât dezvoltarea economică regulată.

Secolul al XVIII-lea a fost o perioadă în general prosperă, care a cunoscut construirea actualului primărie. În 1794, zona a fost scena unei victorii franceze asupra austriecilor. Învingătorii au impus țării reforme profunde, cum ar fi un nou sistem juridic și reducerea libertăților religioase, care au durat până la Concordatul din 1802 dintre Napoleon și Papa Pius al VII-lea.

Mai mulți membri ai familiei Rodenbach din Roeselare au participat la evenimentele care au condus la Independența Belgiei în 1830. Alți membri ai familiei au devenit soldați sau diplomați. Pedro și Alexandru au fondat fabrica de bere care funcționează și astăzi. Cu toate acestea, economia generală nu s-a descurcat foarte bine, deoarece mecanizarea a dislocat mulți mici artizani. Apariția căii ferate și săparea unui canal care leagă orașul de râul Lys în anii 1860 au fost benefice. Primul Război Mondial a oprit creșterea economică, orașul devenind un teren de tabără mare pentru trupele germane care luptau pe linia frontului în vecinătatea Diksmuide. La sfârșitul războiului, două treimi din oraș au fost distruse din cauza bombardamentelor britanice. [2]

La 27 și 28 mai 1940, armata belgiană și-a pierdut ultima poziție aici împotriva Wehrmacht-ului în avans. A urmat patru ani de ocupație germană, deși fără prea multe distrugeri. Orașul este astăzi un centru regional care oferă servicii comerciale și media, precum și o varietate de ocupații în industria alimentară, către zona înconjurătoare.