Loading...

Transport Bad Kreuznach Brașov


Bad Kreuznach Brașov
Sumar ruta
Plecare: Bad Kreuznach (Germany)
Sosire: Brașov (Romania)

Info RSCtrans: +40724724727 intre orele 8:00 si 23:00

RSCtrans efectueaza transport de persoane in peste 400 de destinatii cu autocar si microbuz  8+1 locuri. Transportul se efectueaza in cele mai bune conditii, cu masini dotate cu sisteme de confort si siguranta de ultima generatie. Deasemenea transportul de persoane are tot timpul 2 soferi profesionisti si amabili in orice moment. In pretul calatoriei este inclus: o geanta de mana si un bagaj de 40 kg precum si o masa calda gratuita in Ungaria din partea firmei.

Grupurile de persoane care calatoresc pe traseul Bad Kreuznach – Brașov beneficiaza de reduceri importante, copiii intre  2 si 10 ani au 20 % reducere din pretul biletului intreg, iar la 8 calatorii efectuate  cu noi, cea dea 9 este gratuita.

Transport persoane Bad Kreuznach – Brașov cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Transport persoane Brașov – Bad Kreuznach cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Bad Kreuznach – Brașov cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Brașov – Bad Kreuznach cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Informatii si rezervari:
Oras: Bad Kreuznach
mobil/fix:  +40724724727
email: office@rsctrans.ro

Destinatii populare din Romania :

Brasov-543x360

Brasov

Historic Saxon city known for the baroque architecture of Council Square & the Gothic Black Church.

Sibiu-543x360

Sibiu

Romanian city in Transylvania, known for its Council Tower, Brukenthal Palace & Passage of Steps.

Cluj-Napoca (1)

Cluj-Napoca

Unofficial capital of Transylvania with Hungarian & Saxon-era landmarks like St. Michael’s Church.

Timisoara-543x360

Timisoara

Romanian city, with Memorial Museum of the 1989 Revolution & Metropolitan Cathedral.

Informatii utile despre Brașov

Mărturiile dezgropate indică prezența unor mari culturi neolitice pe teritoriul de azi al Brașovului, apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului. Nu departe de Brașov s-au găsit bare de aur, cu ștampila oficiului din Sirmium și monograma lui Crist, emise în a doua jumătate a secolului al IV-lea.[1]

Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealu-Melcilor și în cartierul Valea Cetății. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autoritățile comuniste, în cadrul programului de sistematizare.

Până spre secolul al XIII-lea al erei noastre, nici un document nu pomenește de Brașov. Totuși, se remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Șchei sau Brașovechi.

Inițial, Brașovul era format din Cetatea Brașovului și cele trei suburbii din afara zidurilor „Cetății”: Șchei, locuit de români, Brașovechi, locuit în majoritate de țărani sași și Blumăna, locuit în majoritate de maghiari.[2]

Tot aici exista, cu mult înainte de înființarea cetății Brașovului medieval, o veche așezare românească cu numele “Cutun” sau “Cotun” de formă circulară, limitată de actualele străzi: Pe Coastă, I. Barac, Valea Morilor și Coastei, ai căror locuitori din vechime erau apărătorii cetății de pe Tâmpa. Această așezare a continuat să existe și după înființarea cetății Brașov, dar după înălțarea zidurilor și a bastioanelor a rămas în afara incintei.[3] O altă explicație cu privire la vechea așezare românească era că aceasta era locuita și de slavii bulgari . Denumirea de “Cutun” pare străină de limba română, fiind băbuită o origine cumană .[4]. Totuși, existența cuvântului cătún în toate dialectele românești atât la nord cât și la sud de Dunăre și prezența sa comună tuturor limbilor balcanice inclusiv in neo-gr. kατοuνα „cort; tabără de corturi” îl determină pe Miklosich să afirme că cel mai probabil este vorba de un cuvînt de origine albaneză, română sau italiană veche. În general se consideră că este cuvînt autentic alb., adică al vechii limbi ilire, un “balkanwort”. Numai Jirecek, Geschichte der Serben, I, 156

Conform studiului lui Dragoș Moldovanu, numele orașului Brașov vine de la numele râului local Bârsa , denumire care desemna piesa de lemn ce lega, în plugurile de odinioară, cormana și plazul; preluată și transformată mai târziu de slavi în Baršov, a evoluat în final în Brașov.[5]

1203: Tradiția și cronicile calendarelor brașovene îl consideră ca an „în care s-a început zidirea Brașovului”. Totuși documentele și izvoarele sigure nu confirmă această dată.

1211: Printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni sunt așezați în Țara Bârsei Se pare că au întărit Cetatea Brassovia de pe Tâmpa. Cavalerii teutoni construiesc cel mai vechi edificiu din oraș, Biserica Sfântul Bartolomeu din cartierul Bartolomeu, o biserică construită în secolul al XIII-lea , cu modificări substanțiale în secolul al XV-lea. Întreaga construcție este tributară bisericii mănăstirii cisterciene de la Cârța. Partea originală, rămasă neatinsă, cuprinde corul și încăperile adiacente acestuia, inclusiv cele două capele pătrate cu care se închid, spre răsărit, brațele transeptului. Planul bisericii este asemănător cu cel de la Cârța, numai că acesta dispune de trei travee pătrate. La fațada vestică există două turnuri, din care doar unul este în întregime executat. Turnul de astăzi este construit în 1842, în locul turnului vechi, prăbușit la cutremurul din 1822.

1228: Se întemeiază la Brașov o mănăstire de surori ale ordinului călugăresc al premonstratensilor, aflată lângă Biserica Neagră de mai târziu, având ca patroană pe Sf. Catharina.

1234 – Corona: Cercetătorul Norbert Backmund a editat așa-numitul „Catalogus Ninivensis”, care conține o listă a tuturor mănăstirilor premonstratense din Ungaria și Transilvania. 1234 corespunde cu anul în care abatele Fredericus cunoaște „Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie Corona”[6].

1241: Invazie tătară, prilej cu care este cucerită cetatea Șprenghi, ale cărei începuturi nu se cunosc . După retragerea tătarilor se construiește la poartă un turn hexagonal pentru apărare. Cetatea a fost distrusă două secole mai târziu, de către invadatorii turci.

Cultura și învățământul și-au croit loc în viața brașovenilor încă de timpuriu. Este destul să amintim de Prima școală românească, din Șchei, apărută se pare înainte de 1399, cu seria sa de dascăli și tiparniță proprie. Lucrările apărute aici s-au răspândit în întreg spațiul românesc. Totodată, preoți șcheieni plăteau sume, exorbitante uneori, pentru înzestrarea școlii și a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise și tipărituri. În cetate a activat în secolul XVI umanistul sas Johannes Honterus, care a înființat o școală, o bibliotecă și o tiparniță. A editat numeroase cărți, iar biblioteca sa a fost faimoasă prin colecția sa de incunabule. Din păcate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape în întregime. Începând cu secolul XIX s-au înmulțit școlile, au apărut teatre, publicații, s-au organizat diverse serbări cu specific, au apărut telegraful și telefonul. Acest veac a dat brașovenilor crema intelectualității sale, prin familii precum cea a Mureșenilor, Bariț, Pușcariu, dascălii de la Gimnaziul românesc, profesorii de la liceul Honterus, grupați în majoritate în jurul Casinei române, ori a ASTREI. Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astăzi cultura și învățământul sunt reprezentate și promovate cu succes în rândul tuturor brașovenilor, prin cele mai diversificate mijloace.